Griviţa

Grivița este o localitate din sudul județului Vaslui, situată pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1504.


Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Fruntișeni și Vinderei, la sud cu comuna Bălăbănești (județul Galați) iar la vest comunele Tutova și Perieni.

Economia comunei se bazează în general pe agricultură și creșterea animalelor, dar are și unele activități industriale.

Clima în Grivița este temperat continentală marcată de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme. Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara, aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldă a anului, seceta este un fenomen accentuat și frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice. Precipitatiile sunt de circa 400-500mm anual. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N(19‰), NV(17‰), S și SE(13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s.

Rețeau hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre nord.

Fondul funciar reprezintă principala resursă regenerabilă.
Solurile sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor.

Pădurile reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rănd constitue o valoare economică prin masa lemnosă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în menținerea și reglarea echilibrului ecologic pe suprafețe mari dar din păcate este foarte mică.

Infrastructura
Rețeaua de drumuri - un traseu de drum național (DN 24D), ce străbate Grivița pe toată lungimea ei
Căile ferate - calea ferată Bârlad-Galați.
Alimentarea cu apă se face prin puțuri subterane propii și publice.

Monumente istorice

Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (dezvelit 1904), sculptor Constantin Bălăcescu, monument sculptural în bronz dedicat domnitorului (primul din țară), avand pe parțile laterale ale soclului basoreliefurile lui Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați ai domnitorului.
Școala Stroe S. Belloescu (care din păcate a devenit o ruină) construită de către acesta în 1892, era o școala încapatoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: "Ridicat-am această școala pentru luminarea țăranului român. Stroe S. Belloescu"
Monumentul funerar al profesorului Stroe S. Belloescu 1912

Educație și cultură

Școla cu clasele I-VIII Grivița fondată în anul 1892 de către profesorul Stroe S. Belloescu, școala având un număr de peste 290 elevi.
Grădinița cu program normal aflată în centrul satului vizavi de primărie.
Biblioteca comunală situată in cadrul Caminului Cultural
Biserica ortodoxă, cu hramul pe 21 mai, de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena


În fiecare an,  pe data de 26 octombrie se serbează Ziua Satului (hramul), de Sfântul Dumitru.

Surse: 1 2